Privind înauntru. Curajul de a te diseca fără anestezie

Privind înăuntru e o carte pe care nu o poți recomanda oricum, oricui, oricând. Trebuie să iubești tare omul ăla ca să îi poți da cartea asta. Ar trebui să îl cunoști suficient de bine să știi că o să o citească, că o să privească înăuntru.

Nu am mai citit nicio carte de Petronela Rotar. I-am citit ocazional blogul. Am dat peste un articol recent și foarte popular în grupurile de mame (și nu numai) îmi iubesc copilul suficient cît să fiu fericită?. Poate acela a fost momentul în care am știut că trebuie să citesc cea mai nouă carte a ei.

Privind înăuntru este una dintre cele mai incomode și crude cărți pe care am citit-o în ultima vreme. Poate tocmai de aceea, aș reciti-o oricând. Iar într-o lume în care se publică mii de cărți în fiecare zi, nu e deloc puțin lucru să vrei să recitești o carte.

Și totuși s-ar putea să nu îți placă.

De ce sunt toate șansele să nu îți placă Privind înăuntru

… pentru că sapă în tine, zgândărește, ustură, amărește. Nu o poți citi dintr-o suflare, din scoarță în scoarță, fără să te oprești și să respiri, să te aduni, să privești aiurea-n gol.  Se citește ușor, dar se depune greu, te face să te întorci la cealaltă pagină, să citești același paragraf de două-trei ori. Și te surprizi crâșnind printre dinți că e doar o carte, nu e despre tine. Ba da, e mai ales despre tine.

… pentru că e o carte prea sinceră, pentru că scrie negru pe alb lucruri pe care nu ai putut vreodată să le recunoști. E despre toate acele gânduri pe care ai izbândit să le aduni grămezi și să le ascunzi adânc în tine. E despre tot ce ți-a plăcut să crezi că nu contează, că ești bine tu cu tine.

… pentru că este despre rușine, intimitate, moarte. E o carte despre tot ce ascunzi cu zel, despre ce nu se zice, despre ce nu se face.

… pentru că este despre terapie, introspecție, căutare. Și tu nu ai timp să te cauți.

… pentru că este despre ce dai tu mai departe copiilor tăi. Și e greu tare să îți asumi că îi vei da toate fricile și anxietățile tale, toate tristețile și frustrările, toate rănile pe care le ascunzi cu atâta grație.

De ce sunt toate șansele să îți placă Privind înăuntru

… pentru că sapă în tine, zgândărește, ustură, amărește. Poate a ajutat teribil faptul că sunt într-o perioadă în care mă caut, răscolesc în mine, în amintiri vechi de mai bine de douăzeci de ani. Privesc înăuntru în mine fără să mi se mai facă un gol în stomac, fără să mai caut vinovați pentru ce simt, ce sunt, ce cred.

… pentru că e o carte prea sinceră, pentru că scrie negru pe alb lucruri pe care nu ai putut vreodată să le recunoști. Dar reușești, cumva, să vezi un colț din grămada de nerezolvări din tine și să tragi cu ochiul. Și-s multe amintirile și tristețile și tot ce ai preferat să ascunzi de teama confruntării cu tine. Dar tragi ușor câte-un gând, câte-o amintire, te ustură, ți se umplu ochii de lacrimi, dar e bine, e durerea care aduce bine.

... pentru că este despre rușine, intimitate, moarte. Sunt gânduri despre tot ce nu am avut curajul să spunem, să ne spunem, să acceptăm.

… pentru că este despre terapie, introspecție, căutare. Și tu ai nevoie să te cauți, ai nevoie să știi de ce ești cine ești, cum te-au afectat oamenii alături de care ai crescut, oamenii care te-au modelat, oamenii care te-au frânt.

… pentru că este despre ce dai tu mai departe copiilor tăi. Și cred cu tărie că nimic nu ar trebui să fie mai important pentru o mamă decât dorința de a-și crește copilul într-un mediu plin de siguranță, afecțiune și echilibru.

Întoarceri în noi

De când am citit cartea Sandei Nicola mă gândesc tot mai des la moștenirea asta familială, la tot ce preluăm din jurul nostru. Apoi am citit Copilul invizibil al lui Gáspár György și totul s-a luminat, am înțeles ce-i cu căutarea asta, cum ar trebui să o fac, unde să mă îndrept. 

E destul de ușor să te detașezi de experiențele altora, să crezi că tu esti bine, că tu ai avut o copilărie frumoasă, că tu nu ai nevoie de terapie sau introspecție. Dar cred acest privind înăuntru al autoarei nu este despre asta. Nu este doar despre traume sau abuzuri, despre situații limită sau despre durere. Este despre a te întoarce în tine, despre a îți dă voie să te privești înăuntru dinafara ta.

Sunt oameni care trec prin viață fără să se gândească vreo clipă la rostul său în lume, la felul în care am fost sau nu iubiți, la felul în care am preluat grijile și tristetile generațiilor din familie. Și lor le este perfect așa. Și poate este în regulă așa.

Dar sunt oameni care se caută mereu, oameni care vor să scarmene în ei până în adâncurile sufletului, să (se) întrebe, să (se) analizeze, să dezvelească răni și bube adânci. Eu sunt unul dintre oamenii ăștia, am simțit mereu nevoia să mă înțeleg, să mă accept, să mă iubesc cu sinceritate și bucurie.

Privind înăuntru este o carte despre curajul de a alege să te iubești gol, vulnerabil, sincer.

Cumpără cartea:

elefant.ro (de obicei, cel mai bun preţ)
libris.ro
cartepedia.ro
carturesti.ro
site-ul editurii Herg Benet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.